nici nu știu cu ce sa încep. dimineața m-am trezit, mi-am făcut tabieturile, intru pe facebook și citesc un articol scris de Patrick de Hillerin. mai precis articolul asta. ma întristez, apoi îmi propun sa scriu și eu despre cazul asta, diferența fiind ca eu sunt amatoare și as fi scris doar opinia mea vis-a-vis de cele petrecute, eventual as posta și câteva înjurături la adresa celor responsabili de tragedia petrecuta cu acea fetita de 8 ani. între timp vad ca Vico, un prieten de-al meu, scrie înainte s-o fac eu. am considerat ca nu mai are rost sa fac același lucru și-mi vad în continuare de ale mele...
Zilele trecute m-am simțit rău, am crezut ca are legătură cu depresia mea, motiv pentru care am ieșit în oraș, într-o pizzerie, prima data după câteva luni. a fost plăcut, dar nu ma puteam stăpâni sa ma ascund, nu știu de ce. mi-am ales cel mai ascuns loc din pizzerie, într-un colt mai exact, apoi ii spuneam cumnata-mii ca nu ma simt bine, aveam impresia ca sunt filmata, ori ca toată lumea se uita la mine, ma rog... prostii de-ale mele. după vreo 2 ore plecam, eu am stat în stație vreo 20 de minute așteptând autobuzul, am înjurat printre dinți, apoi vad ca vine. urc în autobuz și încep sa ma gândesc la stările mele, încerc sa-mi fac ordine în minte, iar acum am o mare jena ca sunt incoerenta. cam la fel de incoerenta ca și zilele trecute când vorbeam cu un prieten și nu-mi găseam cuvintele sa ma exprim. probabil de emoții ca eu ii sunt o cititoare, nu neapărat prietena.
Ieri seara ajung acasă imediat după întâlnirea mea cu cumnata-mea, apoi au început unele discuții intre mine și soțul meu. nu le-am dat atenție, consideram ca e mai important sa-mi revin, apoi o sa discut și despre preocupările lui. partea proasta e ca ma frământa și altceva despre care nu pot sa scriu. și, din păcate, simțirile mele s-au adeverit în problema respectiva. abia azi, acum câteva ore m-am convins. mai pe românește, am belit-o original. sunt într-un mare cacat (metaforic) din care nu cred ca pot ieși. nu pot vorbi despre el decât cu o singura persoana și asta o sa fac imediat ce dau drumul la postare. plm, ma oftic ca am sărit de la una la alta, fără sa spun ceva exact. dar am făcut-o ca sa ma simt bine, ca sa ma descarc. exista riscul ca după postarea asta sa se dezaboneze cei care ma citeau de obicei, dar nu ma plâng, ma vor citi alții care se plictisesc și au nevoie de "apogeul" plictiselii. glumesc, dar glumesc prost. hihi.
P.S. menționez ca sunt treaza acum, când scriu textul asta. n-am băut alcool deloc, nici droguri nu iau. doar ca sunt teribil de speriata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu