26 iulie 2013

recomandare


   în urma cu aproximativ o luna aveam timp liber berechet și, pentru ca în biblioteca maica-mii nu găseam decât cărți total diferite de gusturile mele, am decis sa caut prin curțile vecinilor virtuali niște pdf-uri de citit. găsesc câteva piese de teatru, unele ținându-ma captiva minute bune fără sa îmi amintesc ca am totuși un copil de care trebuie sa ma îngrijesc (ceilalți doi fiind plecați în vacanta la tatăl lor).
cum ziceam, profit de timpul liber cât doarme fi-miu și "scrolesc" în căutarea unor scrieri cu care sa-mi obosesc plăcut ochii. prima ma amuzase, a doua mi-a dat asa... o stare de melancolie din care am scăpat imediat ce am descoperit Casandra lasă Troia. ma opresc la a treia piesa doar ca sa zic senzația care mi-a lăsat-o, anume, ceva asemănător cu coperta albumului vulgar display of power al trupei Pantera - un pumn în bot. dintr-un punct ajunsesem sa simt de parca trăiesc ce citesc iar ca piesa de teatru e ușor de jucat, zic eu (dar nu de amatoare). inițial am crezut ca e scrisa de o femeie, văzând cât de lejer te transpune dintr-o stare în alta și la un moment dat te trezești cu un cumul de sentimente contradictorii. îmi permit sa critic un singur lucru: prea multe probleme pentru un singur personaj (deși acțiunea s-ar petrece în decursul a mai  multor ani), prea multa energie negativa care îți da o stare deprimanta după ce termini de citit. mie cel putin îmi futuse toată ziua și mi-a lăsat un gol în stomac. și în minte.

16 iulie 2013

ei, noi, ai noștri


   zilele astea o tot vad pe fiica-mea ca dispare preț de câteva minute apoi se întoarce cuminte în camera unde dormim. în general, când e liniște în casa, cu siguranță se întâmplă ceva. sa o spionez nu pot, am anumite reguli impuse (de mine) și nu calc peste ele, dar azi dimineață s-a dat singura de gol.
vorbeam cu tat-su la telefon și îmi spune sa o chem s-o audă și pe zână. o strig sa vina sa vorbească și, în timp ce conversa la telefon, a realizat ca ține suseta lu' fra-su în mana. îl expediază pe taica-su și o vad cum încearcă sa caute scuze fără ca eu s-o întreb ceva: mami, eu nu am muscat din minciunica, nu sunt bebe, eu doar ma joc cu ea. da? bine, te cred.
ma mintea și ii părea rău. în momentul ala ma vedeam pe mine când am mințit-o pe mama, dar eu am făcut-o la modul grosolan, fără sa-mi para rău:
știind ca sunt singura acasă, am intrat în balcon și, nonșalantă, îmi aprind o țigare. în vreme ce fumam, o aud pe maica-mea în spatele meu: da' tu ce faci, fumezi? eu, întorcând capul spre ea, scot fum prin aproape toate orificiile. nu, nu fumez. treaba ta, după ce ca suntem vai de capul nostru, o sa dai bani și pe țigări, în pizda ma-tii de toanta! eu am început sa râd isteric văzând-o ca ma înjură printre dinți iar cuvintele ieșeau pocit din gura ei. jur ca nu fumam marijuana, dar nu ma puteam opri din râs. razi ca proasta și mai ești și nesimțită, arunca dracu' țigarea aia. dar mama, mai am trei fumuri! Daneee, țipa ea, vino sa vezi ce face fiica-ta! da' voi erați acasă, o întreb. în timpul asta apare taica-miu: haha, fumezi? puțin. ești proasta, îmi zice, ia și sa nu te prind ca-mi furi din pachet ca nu știu ce-ți fac! și-mi arunca un pachet de Assos.
   ma uit la fiica-mea, întind mana și aștept sa-mi dea suseta. mami, nu o ascunde. am gustat din ea ca-mi era dor, dar nu mai vreau, ai zis ca-mi strica dinții. m-a îngenunchiat. spre norocul meu, fata nu-mi seamănă.