La mulți ani! N-am mai scris aici... oho... de anu' trecut. Am scris-o din dorința de a mă pedepsi psihic pentru că anu' asta nu am mai citit și nu s-a mai zis pe nicăieri clasica glumiță de căcat.
Lăsând la o parte "amuzamentul", revelionul meu de anu' ăsta a fost la fel de anost ca-n fiecare an de la o vreme încoace. Nu că mi-ar lipsi petrecerile din tinerețe, alea cu dansuri din buric pe ritm de rock, bețivănelile care se terminau când masculul era atât de "obosit" încât trebuia cărat acasă de către femelă (viețuitoare cu o alcoolemie ce nu o depășește pe cea a bărbatului decât în cazuri extreme, când masculul e la regim) sau bătăile de la sfârșitul petrecerii când un tip e prins gâdilându-i esofagul iubitei prietenului bun (cu limba), dar parca nici să fac exact aceleași lucruri zi de zi, an de an nu vreau, asa cum m-am obișnuit de când am născut primul copil.
Ziua de 31 am petrecut-o citind pe net câteva postări, până a venit al meu bărbat acasă. Așa am putut să-l las pe el cu copiii cât timp eu am făcut pregătirile. Am terminat cu toate treburile abia seara pe la 7, apoi am lins rapid o bere și m-am întins să văd un film. Intre timp am adormit ca o bâhniță, dar nu pentru mult timp că la 12 noaptea fix m-am trezit din cauza petardelor vecinilor. Mi-am scos căpățâna pe fereastră cu gândul să țip la ei, însă m-am răzgândit. Mi se părea un gest idiot din partea mea și nu as fi făcut altceva decât să-i stârnesc mai tare. Am înjurat printre dinți, apoi l-am trezit pe al meu. și el dormea ca valiza-n gară, am vrut de ciudă să-i stric somnul apoi să adorm la loc.
A fost o seara liniștită, plictisitoare dar care a trecut. Să zic drept, eu petrec de regulă a doua zi, adică pe întâi ianuarie, mai multe detalii nu dau...
Hai la mulți ani!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu